Drumul caravanelor. Micii negustori meccani.

Caravanele meccane, străbătând Hijazul, intrau pe teritoriul bizantin prin cornul Golfului Aqaba, la Ayla, punctul terminus al itinerariului care conducea dinspre Marea Roșie înspre Palestina și Azri'at. Cele care își continuau drumul spre Gaza, orașul-port din sudul Palestinei, transportau mărfuri în alte orașe mediteraneene, unele încheindu-și călătoria în Busra (Siria). În acest oraș caravanele meccane își prezentau bunurile celor interesați, special împuterniciți de către stat. Toate aceste orașe constituiau principala piață de desfacere a bunurilor meccane.

Astfel, este lesne de socotit că în mâinile oamenilor de afaceri meccani se acumulau sume consistente, ei posedând o înclinație naturală în această direcție. În acea perioadă, în general arabii desfășurau activități de import, cu precădere din Imperiul Roman, preferând Ankara sau Anatolid. Ei reveneau în Mecca doar mărfuri de valoare. Referitor la balanța comercială, ea a înclinat întotdeauna substanțial în favoarea Imperiului Roman. În mod obișnuit caravanele meccane erau mari, numărul cămilelor putându-se apropia chiar de 2 500 de capete, iar cel al negustorilor, călăuzelor și paznicilor varia între 100 și 300 sau chiar mai mult. Aceste cifre ne fac să înțelegem mai bine poziția financiară și locul pe care îl ocupau Mecca și meccanii pe harta comercială.

Pe lângă finanțiștii de renume și bancherii bogați, opulenți care preferau riscul în afacerile complexe și specula pe scară largă întâlnim și micii meseriași, samsarii și negustorii, adevărați târgoveți ai Meccăi. De asemenea, existau și unele industrii mai mari sau mai mici, precum cea a prelucrării fierului, lemnului etc.

Tarek El Diwany

Tarek este membru senior la Zest Advisory LLP.

A absolvit in anul 1985 Facultatea de Contabilitate si Finante a Universitatii Lancaster, iar in 1989 a fost invitat sa organizeze obligatiunile si produsele lor derivate ale Grupului Fulton Prebon, in London. Aici, a fost responsabil cu formarea pretului, tranzactionarea si piata obligatiunilor pentru spatiul european.

In 1995 Tarek a pus bazele Departamentului de Finante Islamice si Consiliere Structurala pentru clientii Orientului Mijlociu, Europa si Asia de Sud-Est.

Incepand cu anul 1998 a oferit consultatii si a desfasurat cercetari in domeniul finantelor islamice pentru mai multi clienti de pe toate meridianele Globului.

Tarek este autorul cartii Problema dobanzii (1997), un efort stiintific impresionant cu privire la sistemul monetar islamic, valabila astazi in patru limbi, si fondatorul siteului www.islamic-finance.com, o baza de date care cuprinde cercetatori, institutii, carti si activitati specifice domeniului.

In 2010, a finalizat un manual de referinta, intitulat Finantele si bancile islamice : ce sunt si ce ar putea sa fie.

Tarek are aparitii regulate in mass-media scrisa si vorbita, in legatura cu sistemul financiar si bancar islamic, in acest sens luand cuvantul in ambele camere ale Parlamentului din Londra. A tinut numeroase conferinte in contextul bancar islamic aflat in dezvoltare.

Foarte multi ani a fost implicat in dezvoltarea si promovarea sistemului financiar islamic si si-a prezentat ideile unor institutii variate, printre care Ar-Riyadh Development Authority si United Kingdom Treasury.

Colaborand cu Ansar Finance Group si firme de avocatura din Marea Britanie, a primit sprijinul pentru implementarea singurei scheme financiare islamice din lumea occidentala.

De asemenea, Tarek a ajutat la promovarea dinarului din aur in Malaysia, mentinand legaturile cu sistemul financiar islamic indonezian, unde manualul sau si inregistrarile discursurilor din recentul turneu efectuat sunt folosite in educatia studentilor.