În perioada medinită dispozițiile coranice referitoare
la tranzacțiile comerciale s-au inmulțit, devenind mai complexe, cu precădere
după ce musulmanii au devenit o comunitate (umma)
guvernată de o constituție proprie1 și condusă de însuși Profetul
(Pacea și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa !). În toată această
perioadă de afirmare legislația islamică a fost bine definită de un set generos
de reguli, tânăra societate islamică punând bazele propriului sistem legislativ
și a instituțiilor comerciale care să-l implementeze în practica de afaceri. În
plus de aceasta, musulmanii au început să vină în contact cu comunitatea
evreiască din Medina, precum și cu străinii din afara orașului, ceea ce a
determinat revelarea în Nobilul Coran a noi reglementări și dispoziții legate
de orice nouă situație care putea să apară. O astfel de dispoziție este și :
"Răspândiți-vă pe
pământ și căutați harul lui Allah" (62 : 10)
De altfel, capitolele medinite stipulează diferite
restricții. De exemplu, este făcută distincția dintre voința părților
contractante, bazată pe buna-credință, care este permisă2 și camătă
(riba), care este nepermisă. În
Nobilul Coran se spune :
"Cei care mănâncă din camătă nu se vor ridica [în Zia de Apoi] decât așa cum se poticnește cel atins
de Șeitan și această [pedeapsă] pentru că ei zic : Și negustoria e ca și camăta, în vreme
ce Allah a îngăduit negoțul, dar El a oprit camăta. Cei cărora le vine povață
de la Domnul lor și se opresc, aceia au [iertare] pentru ceea ce au făcut mai înainte și
lucrul lor este la Allah [pentru judecată], dar cei care o fac mai departe, aceia
vor fi oaspeții Focului și ei în el vor rămâne veșnic.
Allah nimicește camăta și sporește milosteniile.
Allah nu-l iubește pe necredinciosul păcătos !" (2 : 275-276)3
Iar în alte versete citim :
"O, voi, cei care credeți ! Fiți cu frică de Allah și lipsiți-vă de restul de camătă ce
v-a mai rămas [la oameni],
dacă sunteți credincioși !
Dacă nu o veți face, vi se vestește război din partea lui Allah
și a Trimisului Său. Însă dacă vă veți căi, veți avea banii voștri [mai puțin camăta]. Nu nedreptățiți și nu veți fi
nedreptățiți !"4 (2 : 278-279)
Conform acestor versete citate din Nobilul Coran, pentru
cămătorie există o dublă pedeapsă : pe de o parte, pierderea binecuvântării
divine, în această lume, iar pe de altă parte, suportarea torturii Iadului, în
lumea de dincolo. Plecând de la această realitate, odată cu interzicerea
cametei, obținerea câștigurilor permise este ridicată chiar la rangul de obigație5.
În afară de camătă, Nobilul Coran mai interzice și jocul de noroc6,
mita7, consumarea averii altuia pe nedrept8. Există, de
asemenea, o restricție care rezultă, și anume încetarea negoțului în timpul
rugăciunii comune de vineri9, el fiind permis înainte și după
aceasta, exact cum este permis și în timpul pelerinajului la Mecca10,
conform binecunoscutului obicei preislamic din al-Hijaz.
----------
1. Pentru mai multe informații despre comunitatea musulmană și Constituția
din Medina, a se studia și Muhammad Hamidullah, Prima constituție scrisă din istoria omenirii, Lahore, 1975.
2. Coran 4 : 29
3. Coran 3 : 130
4. Traducerea sensurilor
Coranului cel Sfânt în limba română, p.108 : Motivul revelării acestui
verset a fost că atunci când s-a interzis camăta unii oameni au spus :
"Profetule, dar sunt unii dintre noi care au împrumutat deja." Și atunci s-a pogorât versetul.
5. Coran 2 : 168
6. Coran 5 : 90, 2 : 219
7. Coran 2 : 188
8. Coran 4 : 29
9. Coran 62 : 9-11
10. Coran 2 : 198
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu